Viata Sfantul Calinic de la Cernica

Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica este praznuit pe 11 aprilie. Sfantul Calinic s-a nascut pe 7 octombrie 1787, in Bucuresti. A fost botezat de sotia Banului Barbu Vacarescu in Biserica „Sf. Visarion” din Bucuresti si a primit numele de Constantin. Parintii sai au fost buni crestini, dovada sta faptul ca mama sa, dupa ce si-a crescut copiii, s-a calugarit la manastirea Pasarea.

Pe 18 martie 1807, Sfantul Calinic ajunge la Manastirea Cernica. A fost primit de staretul Timotei (1807 - 3 mai 1816), care l-a incredintat spre ascultare duhovnicului Pimen. De la acesta a invatat cum sa se roage si cum sa sculpteze.

In luna noiembrie 1808 este tuns monah si primeste numele Calinic. Pe 3 decembrie 1808 a fost hirotonisit ierodiacon.

In anul 1812 ajunge in Moldova, cerand ajutor pentru ridicarea bisericii Sfantul Nicolae de la Cernica. Cu aceasta ocazie descopera randuielile statornicite in manastirile de aici de Sfantul Paisie. Mai tarziu, dupa ce cuviosul Pimen se retrage in Sfantul Munte, ajunge ucenicul cuviosului Doroftei.

Pe 13 februarie 1813 a fost hirotonit preot, iar pe 20 septembrie 1815 a fost hirotesit si duhovnic.

Dupa moartea staretului Timotei, obstea manastirii il alege ca staret pe parintele Doroftei. Insa, acesta fiind foarte bolnav, ii cere Sfantului Calinic sa mearga in Athos ca sa-l aduca in locul sau pe cuviosul Pimen. Este momentul in care Sfantul Calinic ia contact cu viata duhovniceasca a monahilor care se nevoiau in acest loc sfant.

Dupa ce cuviosul Pimen a revenit la manastirea Cernica, monahii s-au aratat nemultumiti de viata aspra ceruta de acest parinte. Din acest motiv, nu l-au ales staret. Pe 14 decembrie 1818, obstea il numeste staret pe Sfantul Calinic. Manastirea Cernica a avut in timpul staretiei lui 350 de monahi. Pastoreste sfanta manastire vreme de 32 de ani, pana in anul 1850 cand a fost ales episcop al Ramnicului.

A fost hirotonit arhiereu in Catedrala mitropolitana din Bucuresti, la 26 octombrie 1850, praznicul Sfantului Dumitru, iar inscaunarea i s-a facut la 26 noiembrie, la Craiova, intrucat Resedinta episcopala din Ramnic era distrusa in urma unui incendiu.

Dupa o vizita canonica pe care a facut-o in eparhie, scria in jurnalul sau: "Sunt biserici in care nu mai sunt preoti si se impartasesc mireni de la mireni, sunt biserici care n-au mai vazut restaurari de zeci de ani". A gasit o eparhie cu multe probleme.

Ca episcop a redeschis seminarul teologic la Craiova, pe care il va muta in 1854, la Ramnic. A infiintat la Ramnic o tipografie "Kallinik Rimnik" pe care a donat-o ulterior Consiliului Municipal al orasului Ramnicu Valcea. A tiparit tot ce inseamna carte bisericeasca: mineie, liturghier, octoih, catavasier si carti de viata duhovniceasca. Tiparea atat de mult, incat Nicolae Iorga a numit Ramnicul "capitala tipografilor".

A ctitorit Manastirea Frasinei si a ridicat 7 biserici si 3 paraclise. Trebuie mentionat ca Sfantul Calinic de la Cernica nu a ctitorit numai zidurile sfintei Manastiri Frasinei, ci si viata calugareasca din acest loc. Sfantul Calinic a statornicit aici randuiala de slujbe de la Sfantul Munte Athos. Sfantul Calinic a pus pe drumul spre Frasinei o borna, cu mesajul: "Pana aici au voie femeile, de aici este partea monahilor". Aceasta borna a fost scoasa de necredinciosi in perioada comunista, fiind prezenta acum in manastire. S-a aratat inca din viata pamanteasca facator de minuni.

Pe 24 mai 1867, Sfantul Calinic se retarge la Manastirea Cernica. A trecut la cele vesnice pe 11 aprilie 1868. A fost inmormantat in tinda ctitoriei sale, biserica Sfantul Gheorghe, in prezenta mitropolitului primat al Romaniei, Nifon.

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a trecut in randul sfintilor in anul 1955.

Proclamarea canonizarii a avut loc la Manastirea Cernica in zilele de 21 si 23 octombrie 1955 si a fost facuta de un sobor de arhierei in frunte cu Patriarhul Justinian Marina. La Sfanta Liturghie, cuvantul de invatatura a fost tinut de parintele Dumitru Staniloae, care a spus ca Sfantul Calinic a avut trei mari calitatii: a fost un ascet, adica un mare rugator si postitor; apoi, a fost un om mult-milostiv, ajuta foarte multi saraci, bolnavi, batrani, vaduve, orfani; si a fost mare ctitor de biserici.